Comuna Țigănești este situată în partea de Sud a județului Teleorman, la o distanță de 35 km de orasul Zimnicea, punctul cel mai sudic al României, este traversata de râul Vedea și este o zonă în care predomină activitățile agricole.
Comuna Țigănești are o populație de 5274 de locuitori. Suprafața agricolă este de 5582 ha și prezintă un potențial foarte bun de producție în agricultură. O altă ocupație foarte importantă este creșterea animalelor.
Data primelor așezari pe întinsul acestei localități este foarte îndepărtată în timp.
"Satul Țigănești este foarte vechiu" notează Dicționarul Lahovary 1902 – 1904. Într-adevăr documentele medievale atestă existența certă a unor localități pe teritoriul actual al comunei încă de la începutul secolului al XI-lea, respectiv satul Trudești menționat la 1515 în timpul domniei lui Neagoe Basarab.
Puțin mai târziu, după 1530 este amintit și satul Mitrești de pe "râul Vezii". Urme de locuire atestate pe raza comunei sunt însă mult mai vechi, datând înca din neolitic, așa cum reiese din cercetările arheologice efectuate în a doua jumătatate a secolului al-XIX-lea de către Cezar Bolliac, Grigore Tocilescu și Dimitrie Butculescu.
Propriu-zis, cu denumirea actuală, satul Țigănești este atestat documentar în timpul lui Mihai Viteazul către anul 1579. În privința denumirii există mai multe variante:
În secolul al XVIII-lea mănăstirea Cotroceni deținea moșie la Țigănești.
În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea este amintită existența bisericii în comuna Țigănești, fapt atestat și de Nicolae Iorga, care trecând prin Țigănești găsea la biserică o inscripție datând din vremea domnitorului fanariot Moruzzi.
De altfel pe lângă Biserica mica s-au desfașurat primele activități școlare din localitatea noastra 1838 fiind amintit învățătorul Mihai Radu. Cel mai vechi local de școală, datează din anul 1903 [actuala gradiniță] de linga Primărie.
În anul 1928 a fost dat în folosință un nou local școlar, donație a lui Anghel Capră, actuala școală "Necula și Ecaterina Capră", cel de-al treilea local de școală funcționabil din 1935 poartă numele fostului prim-ministru I. Gh. Duca în timpul căruia s-a început construcția în colaborare cu Teodor Mîdroceanu. Actualul local al Primăriei datează din 1906, tot donație a familiei Capră. Tot Necula Capră este și ctitorul Bisericii Mari cu hramul Sfântul Nicolae în anul 1910.