PROGRAM AUDIENȚE

LUNI - VINERI

9.00 - 13.00

Bugetul comunei

Taxe și impozite locale

Achiziții publice

Formulare tip

LEGĂTURI EXTERNE

Scurt istoric al comunei Țigănești

Comuna Ţigăneşti este situată în partea de Sud a judeţului Teleorman, la o distanţă de 35 km de orasul Zimnicea, punctul cel mai sudic al României, este traversata de râul Vedea şi este o zonă în care predomină activităţile agricole.

Comuna Ţigăneşti are o populaţie de 5274 de locuitori. Suprafata agricola este de 5582 ha şi prezintă un potenţial foarte bun de producţie în agricultură. O alta ocupaţie foarte importantă este creşterea animalelor.

Data primelor aşezari pe întinsul acestei localităţi este foarte îndepărtată în timp.

,,Satul Ţigăneşti este foarte vechiu” notează Dicţionarul Lahovary l902 – 1904. Într-adevăr documentele medievale atestă existenţa certă a unor localităţi pe teritoriul actual al comunei înca de la începutul secolului al XI-lea, respectiv satul Trudeşti menţionat la 1515 în timpul domniei lui Neagoe Basarab.

Puţin mai târziu, după 1530 este amintit şi satul Mitreşti de pe ,, râul Vezii’. Urme de locuire atestate pe raza comunei sunt însă mult mai vechi, datând înca din neolitic, aşa cum reiese din cercetările arheologice efectuate în a doua jumătatate a secolului al-XIX-lea de către Cezar Bolliac, Grigore Tocilescu şi Dimitrie Butculescu.

Propriu-zis, cu denumirea actuală, satul Ţigăneşti este atestat documentar în timpul lui Mihai Viteazul către anul 1579. În privinţa denumirii există mai multe variante:

  • teoria propusă de marele istoric Nicolae Iorga, teorie conform căreia satele din zona Teleormanului care au terminaţia ,,eşti’ îşi datorează denumirea unui strămoş întemeietor de genul Contea – Conţeşti ; Vitan – Vităneşti ;Calomfirescu-Calomfireşti. Deci posibil un Ţigăneşteanu întemeietor al localităţii şi de aici denumirea
  • există tot în judeţul nostru localităţi care îşi datorează denumirea unor evenimente petrecute tot în timpul lui Mihai Viteazul; posibil ca trecând prin Ţigăneşti oştenii lui Mihai Viteazul au potcovit caii şi cei mai pricepuţi fierari erau de etnie ţigani.
  • satul Ţigăneşti aşezat pe drumul care în evul mediu purta numele de ,,drumul sării’ e posibil să-şi datoreze numele şi acestui aspect. Aceasta pentru că negustorii de sare traversând acest drum cu convoaiele lor de la Ocnele Mari la Zimnicea să fi fost atacaţi de o ceată de etnie roma în această zonă. De atunci se atenţionau amintind de acel atac la Ţigăneşti [variante care circula între bătrânii satului]. Cert este însă că, încă din evul mediu reprezintă o zonă agricolă, foarte atractivă, dovada fiind ca au deţinut moşii doamna Elina, soţia domnitorului Matei Basarab sau stolnicul Constantin Cantacuzino [1632-1654], care era fratele domnitorului Şerban Cantacuzino [1678-1688].

În secolul al XVIII-lea mănăstirea Cotroceni deţinea moşie la Ţigăneşti.

În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea este amintită existenţa bisericii în comuna Ţigăneşti, fapt atestat şi de Nicolae Iorga, care trecând prin Ţigăneşti găsea la biserică o inscripţie datând din vremea domnitorului fanariot Moruzzi.

De altfel pe lângă Biserica mica s-au desfaşurat primele activităţi şcolare din localitatea noastra 1838 fiind amintit învăţătorul Mihai Radu. Cel mai vechi local de şcoală, datează din anul 1903 [actuala gradiniţă] de linga Primărie.

În anul 1928 a fost dat în folosinţă un nou local şcolar, donaţie a lui Anghel Capră, actuala şcoală "Necula şi Ecaterina Capră", cel de-al treilea local de şcoală funcţionabil din 1935 poartă numele fostului prim-ministru I.Gh.Duca în timpul căruia s-a început construcţia în colaborare cu Teodor Mîdroceanu. Actualul local al Primăriei datează din 1906, tot donaţie a familiei Capră. Tot Necula Capră este şi ctitorul Bisericii Mari cu hramul Sfântul Nicolae în anul 1910.

Internet Power Web Design Alexandria